Vroiam sa vorbesc despre Bucuresti si despre ce merita vazut de cei care il viziteaza, dar si de cei care locuiesc aici si nu stiam de unde sa incep. Asta pana cand mi-a atras atentia o fraza: ‘Muzeul de la Sosea, mereu actual din 1906!’. M-am oprit sa vad despre ce era vorba. Era Muzeul Taranului Roman. L-am vizitasem cu ceva ani in urma si am mai fost la cateva evenimente organizate aici cu anumite ocazii (ca de exemplu de Martisor sau de Mos Nicolae), dar nu ma gandeam la acest loc ca la ceva ‚mereu actual’. Dar am fost placut surprinsa sa constat ca acesta nu este un slogan banal de marketing si ca activitatile care se desfasoara aici pot fi trecute pe lista noastra de ‚unde ne petrecem timpul liber’.

Evenimente, ateliere de creatie, cursuri de fotografie, seri de muzica traditionala sunt toate manifestari care se petrec la Muzeul de la Sosea.

Cladirea Muzeului Taranului Roman este amplasata în Piata Victoriei din Bucuresti, alaturi de Muzeul de Stiinte Naturale "Grigore Antipa" si de Muzeul de Geologie. Ilustrare a stilului neoromanesc inspirat din fondul arhitectural traditional, cu deosebire cel brancovenesc, lucrarea se remarca prin expresivitatea ansamblului compozitiei completata cu utilizarea ponderata a elementelor decorative florale si zoomorfe.

Istoria Muzeului incepe in 1906, cand pe baza unui Decretului Regal semnat de Regele Carol I ia nastere  Muzeului de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, prima forma a acestui locas cultural. Este numit apoi “Muzeul de Etnografie si Arta Nationala” iar apoi în “Muzeul de Arta Nationala Carol I”. Arta taraneasca devenise nationala !
Muzeul de la Sosea îsi va continua periplul istoric si dupa schimbarile fundamentale de dupa cel de al doilea razboi mondial. Evitand la limita sa devina cazarma a “armatei eliberatoare”, cladirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Roman, a Miscarii Revolutionare si Democratice din Romania. Colectiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în cladirea palatului Stirbey din Calea Victoriei, unde vor alcatui Muzeul de Arta Populara al Republicii Socialiste Romania, iar apoi îngramadite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor astepta, într-o relativa uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat dupa revolutia din 1989. Pe 15 februarie 1990, pictorul Horia Bernea este denumit director al nou (re)înfiintatului Muzeu al Taranului Roman.

Dar, Muzeul Taranului Roman nu este un “muzeu etnografic” in sensul clasic al cuvantului. Chiar dimpotriva. „Vom studia satul, omul actual, taranul asa cum este – declara Bernea –, dar vom întelege ce s-a întamplat numai daca avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul traditional”.

Muzeul Taranului Roman, Muzeu National de Arte si Traditii, detine cea mai bogata colectie de obiecte taranesti din Romania. Acest veritabil tezaur de interes national si international este depozitat si conservat dupa riguroase criterii stiintifice.

Colectia de ceramica cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru productia celor aproape 200 centre de olarit din Romania. Alaturi de acestea se afla si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara si Valcea, datand din secolul trecut si care ajuta la conturarea unei reprezentari complexe a acestui mestesug.

Cele aproape 10.000 de piese care alcatuiesc colectia de tesaturi pentru interior, confectionate din in, canepa, bumbac, borangic sunt elementele de baza cu care taranul a alcatuit arhitectura interioara a casei

Tesaturile din lana, peste 7.000 la numar, datand în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonala si functionala: scoarte, velinte, laicere, paretare, grindare, cergi, cioltare de sa etc.

Aproape 8000 de piese formeaza patrimoniul colectiei Lemn, mobilier si feronerie selectionate dupa criteriul reprezentativitatii, al multiculturalitatii, al vechimii, unicitatii si al valorii artistice. Contributii la îmbogatirea colectiilor muzeului au avut si intelectualii satelorsau preoti. Panait Panaitescu a donat ca valul lui badea Cartan, la care acesta a cantat la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Achizitii extrem de importante sunt si casa si poarta lucrate de Antonie Mogos din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcas în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale maiestriei si ingeniozitatii taranului roman.
Obiectele realizate în tehnica dulghereasca - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masa totalizeaza 130 de piese din toate zonele etnografice. Colectia mai cuprinde unelte traditionale, elemente de arhitectura, piese de mobilier (lazi de zestre, blidare, dulapuri, coltare), instrumentar pastoral si pentru industria casnica textila.

Icoanele pe sticla si pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, vesmintele preotesti, vasele si alte obiecte cu destinatii liturgice, troitele si crucile alcatuiesc colectia Religioase al carei numar cuprinde aproape 4.000 de piese.

Evenimente curente la Muzeul Taranului Roman:

Atelierul de desenat, pictat si lectioare de etnologie, cu Ruxandra Grigorescu, camera ta, camera mea, camera lor – proiecte de design interior, pe vazutelea si pe desenatelea. Gradina - desen, pictura si plantari. Cele mai bune proiecte vor prinde viata. Are loc marti de la 11:00 si vineri de la 10:00. Bilet 2 lei

Cursul foto pentru copii de la 14 ani, cu George Turliu, introducere în arta fotografica, relationare cu aparatul foto, compozitia imaginii si doua teme: orasul meu si camera mea. Marti de la 14:30, miercuri de la 10:30. Bilet – 2 lei

Atelierul de croitorie si tesut, cu Lidia Stares, cunoasterea firului textil; desenul si culoarea în costum si tapiserie. Vineri de la ora 11:00, bilet – 5 lei

Atelierul de ceramica al Monikai Paduret, o joaca serioasa si neserioasa cu argila. Mai mult decat oale...Sambata de la ora 11:00 si de la ora 13:00, bilet – 10 lei

Cursul de hartie manuala, cu Razvan Supuran, o invitatie lansata copiilor si adultilor la cunoasterea tehnicilor traditionale ale manufacturarii, imprimarii, tiparirii si legarii hartiei. Miercuri de la 11.00 si de la 14.00 si Sambata si duminica de la 11.00, 14.00 si 17.00. Varsta cursantilor: copii (de la 10 ani) si adulti. Costul cursului: 5 lei / atelier .
Informatii la 021 317 96 59

Tot la Muzeu gasiti si o librarie Carturaresti, unde pe langa carti si ceaiuri poti sa iei parte la o serie de manifestari literare (dezbateri, lansari de carte etc.)

Si cum Muzeul de la Sosea este Mereu actual la adresa www.muzeultaranuluiroman.ro  veti gasi un site deosebit cu mai multe informatii despre acest lacas de cultura.Tot aici va veti putea abona la un newsletter pentru a fi la curent cu manifestarile organizate la Muzeu.

Sper ca v-am facut curiosi si ati mai inscris ceva pe lista voastra de ‚trebuie sa vad’.

Articolul este realizat cu ajutorul Muzeului Taranului Roman www.muzeultaranuluiroman.ro